Ce înseamnă un antrenament al Argentinei la un turneu final? Cum se poate ajunge acolo? Ce se întâmplă și cât de urmărit este?
Jocul Argentinei a fost unul dintre cele mai consistente la acest turneu final, iar Maradona a dovedit, cel puțin până acum, că poate fi și un selecționer de top. Înainte de a fi orice, el este un personaj. Dar să nu anticipăm.
Pe durata Mondialului, Argentina și-a stabilit cartierul general în Pretoria, iar majoritatea antrenamentelor s-au derulat pe un teren cu nume predestinat „High Performance Center”, baza Universității Pretoria. Dar haideți să definim baza așa cum este ea de fapt în Africa de Sud. Mogoșoaia, Săftica, Pro Rapid, toate adunate ori doi!
Strada ocupată de jurnaliști
Fiecare acțiune a echipei lui Maradona este monitorizată atent de un grup de circa 60-70 de jurnaliști argentinieni. În afara lor, ziariști din toate colțurile lumii vin să vadă spectacolul unui antrenament condus de Maradona ori pur și simplu doar să fie în preajma echipei pe care mulți o văd peste numai câteva zile campioană mondială. Baza Universității din Pretoria este în capătul unei străzi cu aspect de cartierul Cotroceni. Liniștea localnicilor este în mod evident tulburată de toată desfășurarea de forțe, mai ales a televiziunilor, din toată lumea. Zeci de microbuze și dubițe care stabilesc conexiuni pentru transmisii live, mașini mici și sute de jurnaliști sunt strânși la ora anunțată în fața porții.
Orașul rugby-ului, cucerit de Maradona și ai lui
Pretoria este cunoscut drept locul unde rugby-ul are cei mai mulți adepți, însă măcar pentru o lună și mai ales din cauza Argentinei a devenit și el un oraș fotbalistic. „Este greu cu toată această forfotă, dar ne-am obișnuit. Oricum e onorant să îl ai vecin pe Maradona”, glumește un localnic, nevoit să își tragă mașina mult mai departe, pentru că nu poate intra cu ea în curte din cauza unei transmisii live. Culmea, la rugămintea unui operator, poliția călare se așază în spatele italianului care transmite pentru Sky Sport TV! E un cadru interesant. Mai interesant este însă faptul că se deschid porțile pentru ultimul sfert de oră al antrenamentului. Ai de mers cam o sută de metri până dai de un teren înconjurat cu plasă, peste care este o prelată ce împiedică orice privire curioasă. La una din porțile de acces e un alt filtru, iar acreditările sunt controlate amănunțit. E poliție cât la un meci de Liga I!
Numai Maradona se aude
În fine, intrăm. De pe teren se aud glasuri, râsete, lovituri înfundate în minge. Peste toate, un glas ușor răgușit, dar puternic și foarte vesel. Maradona e în mijlocul elevilor săi. Le vorbește, îi învață ce să facă, pe unii îi ceartă. Se joacă o miuță la două porți mari pe jumătatea terenului. Din când în când, arbitrul Diego oprește jocul, dictează penalty sau lovituri libere, fluierând strident și folosindu-se de gesturi ample. E o bilă de energie care se rostogolește printre jucători. Parcă aici și acum am o revelație mai puternică de cât de mic este. Fotbaliștii protestează formal și din prima clipă concluzia e clară: sunt relaxați, concentrați, preocupați. La aproape zece minute după ce s-au deschis porțile, în tribună încă mai intră jurnaliști. Sunt cam 500-600!
Blițurile fotoreporterilor se declanșează sacadat. Fiecare atingere de balon a lui Messi este însoțită de țăcănitul aparatelor de fotografiat. Nu este ratat niciun gest al lui Maradona, care se știe urmărit și de aceea face spectacol. Lovește mingea, țipă, se agită. E singurul care vorbește. Urlă să se facă auzit și urlă cumva teatral, dar nu să își pună la punct jucătorii. E unul de-al lor, pentru că ei i se adresează cu Diego. Zeci de transmisii directe din tribuna presei. Toate televiziunile argentiniene transmit fiecare mișcare.
Bombardament cu Jabulani
Fluierul lung marchează finalul antrenamentului. Jucătorii pleacă spre cabine, dar sunt întorși de Maradona. „Păi ce, s-a jucat degeaba? Aveam o miză!”. Echipa care a pierdut este pusă la zid. La zid în sensul că se bagă pe linia porții cu spatele, în timp ce câștigătorii își așază tacticos baloanele pentru șuturi de la 16 metri. E clar ce va urma. Un bombardament. Maradona crede în puterea exemplului și se bagă și el în poartă. Bine țintită, salva de Jabulani îi mitraliază pe „condamnați”! Tocmai Maradona iese cel mai șifonat. Pleacă ținându-se de cap: „M-ați omorât, criminalilor! Masque (n.r. – Masquerqno), tu ai fost?!”. Antrenamentul se termină în râsetele întregii asistențe.
Cort de nuntă ca la țară
Se termină antrenamentul, urmează conferința de presă. O altă coadă imensă pentru accesul în enormul cort (foto dreapta). Nu au cum să încapă niciodată toți jurnaliștii care au fost în tribune, chiar dacă vorbim de ceva foarte mare, gen corturi folosite pe câmpuri de luptă sau, mai plastic, la nunțile de la țară, unde încape tot satul. Reușesc să mă strecor și mă simt copleșit. Din start o specificație: nu se vorbește decât în spaniolă. Pozo și Pastore, asaltați de întrebări
La conferință apar Diego Pozo, unul dintre portarii din lot, de la Colon Santa Fe, și Diego Pastore, mijlocașul celor de la Palermo.
Nu îmi pot masca dezamăgirea. Jurnaliștii prezenți nu schițează niciun gest și îi supun tirului de întrebări. Paul Zaharia al lor, ofițerul de presă, alege jurnalistul și trimite voluntarii cu microfonul. Fără microfon e imposibil să auzi într‑un spațiu așa de mare. Lângă mine, un cameraman filmează de zor. Că se transmite în direct conferința de presă nu mă miră, dar de ce filmează cu camera pe umăr? Mi se lămurește imediat misterul. Din fața lui, un jurnalist la patru ace cere microfonul. „V-a mers cu Chile, poate scoateți și Germania, dar cu noi, cu Brazilia, vă înecați sigur!”. Forfotă în sală! Omul e brazilian. I se ia microfonul.
Bancuri cu nemți și brazilieni
Pastore și Pozo se uită la el ca la un extraterestru. „Următoarea întrebare”. În șoaptă, brazilianul își vede de transmisia lui directă: „Vedeți? Nu au tupeu să răspundă! Îi vom bate!”, și face cu ochiul. E un fel de „Dezbrăcatu” al lor, mă gândesc. Pleacă în mijlocul conferinței, stârnind rumoare și priviri ostile. Război psihologic. Un neamț irită și el asistența cu întrebări enervante gen: „X a zis că sunteți așa și pe dincolo. Cum comentați?”. E vorba de Schweinsteiger, care își acuză viitorii adversari că trișează. „E opinia lui”, îngaimă Pozo. „Vedem pe teren peste două zile cum va fi”, spune și Pastore. Experiența unui antrenament al Argentinei la un Mondial e interesantă cu totul. Te încarcă. Vezi nivelul. Și când mă gândesc că, odată, am scos colosul ăsta care adună la antrenamente ziariști câți spectatori România la meciuri amicale, mă apucă nostalgia. Îmi reprim totuși o întrebare despre acel moment. Cred că s-ar fi uitat toți din sală mai urât decât la extraterestrul ăla brazilian. Ascult, tac, învăț și visez ca la următorul Mondial să pun întrebarea asta înaintea semifinalei. Ha! Și când m-am trezit era dimineață! După ce Schweinsteiger a spus că argentinienii nu sunt fair-play în timpul meciurilor, Maradona i-a răspuns ieri neamțului: „Ce e, Schweinsteiger, ești nervos? Ai emoții?”
Polițiștii sud-africani stau aliniați în fața camerei de luat vederi, la rugămintea reporterului care transmite live pentru o televiziune argentiniană
Miroslav Klose, atacantul Germaniei a dezvăluit ieri că a pierdut cinci kilograme în greutate înaintea startului Cupei Mondiale. „Mă simt excelent acum”, a spus Klose
După ce Schweinsteiger a spus că argentinienii nu sunt fair-play în timpul meciurilor, Maradona i-a răspuns ieri neamțului: „Ce e, Schweinsteiger, ești nervos? Ai emoții?”
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER